Cursele de sprint au apărut în 2021. Se desfășoară pe distanța a 100 de kilometri, adică aproximativ o treimea din distanța totală a unei curse clasice. Inițial, sprinturile înlocuiau calificările, stabilind ordinea pe grila de start. Primii trei clasați primeau 3, 2 respectiv 1 punct. În timp, au devenit curse de sine stătătoare, cu sesiuni de calificări separate. Primii opt piloți primesc 8,7 … 1 punct, în ordinea sosirii.

În ultimele două sezoane au fost câte șase curse de sprint în calendar. Deși inițial au fost întâmpinate cu neîncredere, ele ”au prins”. Promotorii ar dori mai multe în calendar, urmând exemplul MotoGP, unde se organizează la toate cursele clasice. Prin lipsa opririlor la boxe și înlocuirea unor sesiuni de teste cu competiții au captat interesul publicului. Un alt mod de a crește interesul ar fi, poate, mărirea numărului de puncte dedicate.

Reversarea grilei, un atac la ADN-ul F1?

Pentru a crește și mai mult interesul pentru F1, se mai discută o altă idee: reversarea pozițiilor pe grilă.

În Formula 2 și Formula 3 se folosește această metodă. Calificările se țin vinerea. Grila de start pentru cursa de sprint de sâmbătă e determinată prin inversarea ordinii primilor 10 sau 12 piloți din sesiunea de calificare. Grila de start din cursa normală de duminică e dată de ordinea nealterată a piloților din sesiunea de calificare.

Reversarea pozițiilor pe grilă nu e o idee nouă în F1. S-a vorbit de această măsură la mijlocul anilor 2000, când Ferrari și Michael Schumacher ”rădeau” tot, pentru a mai egaliza șansele. Reacțiile față de această măsură sunt împărțite. Unii o condamnă, reclamând îndepărtarea de ”ADN-ul Formulei 1”. Mai important, promotorii o susțin, pentru că ar aduce mai mulți spectatori la curse în zilele de vineri, când ciferele din tribune nu sunt mari.