Pensionarea anticipată a angajaţilor din sistemul medical de urgenţă, blocată de Guvern. Legea a fost în vigoare doar 6 luni

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care aplicarea Legii 5/2021 privind Statutul personalului din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență este suspendată până la 31 decembrie 2022.

ADVERTISEMENT

Guvernul justifică prorogarea legii prin faptul că aplicarea ei ar crea un deficit major de personal în sistemul de medicină de urgență, cu impact direct asupra calității acestui serviciu oferit populației.

Prevederea principală din lege viza posibilitatea pensionării anticipate a personalului din secțiile de primiri urgențe sau de pe ambulanțe la 57 ani, fără să existe o penalizare la cuantumul pensiei, cu condiția ca stagiul minim de cotizare al fondul de pensii să fie de 20 de ani.

Pensionările anticipate ar duce la deficit de personal

Potrivit Legii 5/2021 personalul operativ se poate pensiona la 57 de ani, dar are posibilitatea prelungirii anuale, la cerere, a activității, cu aprobarea conducerii unității angajatoare.

ADVERTISEMENT

Un impact imediat este legat de pensionarea automată a unei mari proporții din personalul existent, dacă acesta nu depune cererea de prelungire. Astfel, un procent de 18,39% din totalul medicilor din serviciile de ambulanță si un procent de 17,80 % medici din UPU-SMURD/UPU/CPU, îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute în Legea nr.5/2021, aspect care instituie premisele unor riscuri cu privire la îngreunarea acordării asistenței medicale de urgență pacienților, dar mai ales cu privire la imposibilitatea asigurării continuității asistenței medicale de urgență”, se spune în nota de fundamentare a ordonanței prin care aplicarea legii va fi suspendată.

Ministerul de Interne susține că deja există un număr de șase servicii județene de ambulanță (Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Hunedoara și Teleorman) care nu pot asigura continuitatea activității cu medici de urgență sau cu competență pe medicina de urgență.

MAI estimează că situația s-ar putea agrava și mai tare în următorii ani, deoarece legea ar determina pensionarea automată a unor părți importante de personal din fiecare categorie de angajați ai sistemului medical de urgență: 31,12 % medici; 12,68% asistenți medicali; 45,42% ambulanțieri; 9,96% șoferi autospecială; 34,02% operatori registratori de urgență.

ADVERTISEMENT

Impactul menționat mai sus nu a avut în vedere și personalul medical care a atins deja vârsta de pensionare de 65 de ani și a solicitat menținerea în activitate”, menționează sursa citată.

10 săptămâni de concediu pe an

Un alt motiv invocat pentru amânarea aplicării este prevederea din lege prin care personalul din sistemul de urgență beneficiază de concediu de odihnă suplimentar de 10 zile lucrătoare/an, plătit de angajator și care se acordă pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale. Este menționată posibilitatea ca acest concediu suplimentar să poată fi făcut într-o stațiune balneoclimaterică și de tratament pe teritoriul României, cu costurile asigurate de angajator, inclusiv cel de transport.

ADVERTISEMENT

Guvernul susține că și numărul mare de zile de concediu contribuie la deficitul de personal din sistemul de urgență. „Personalul profesionist din serviciile de urgență beneficiază de un nr. de 20-24 zile de concediu de odihnă, conform contractului de muncă, la care se adaugă un număr de zile de concediu de odihnă conform vechimii în unitatea sanitară (1 zi la 5 ani lucrați) și 8 zile conform contractului colectiv de muncă, iar prin suplimentarea cu 10 zile de concediu de odihnă, se va ajunge, de exemplu, ca un medic primar sa beneficieze anual de 52 de zile de concediu de odihnă (10,4 săptămâni din 52 de săptămâni/an), în condițiile în care nu există personal suficient care să-l suplinească”, se spune nota de fundamentare.

Blocarea posibilității pensionării anticipate este justificată și prin epidemia de coronavirus în urma căreia sistemul de urgență a devenit, în parte, un substitut pentru sistemul spitalicesc care a furnizat doar servicii limitate pentru bolnavii cronic sau pentru pacienții cu Covid-19 care nu mai aveau loc în spitale.

ADVERTISEMENT

Medicii de urgență, la un pas să primească pensii speciale

Legea 5/2021 a fost inițiată încă din 2016 de către parlamentari din mai multe partide, printre care erau și foștii miniștri ai Sănătății Florian Bodog, Cseke Attila și Nelu Tătaru. Pe lângă posibilitatea pensionării anticipate și a zilelor suplimentare de concediu, în textul inițial al legii era o prevedere care includea această categorie de bugetari printre beneficiarii de pensii speciale.

Pensia specială de serviciu ar fi fost de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Prevederea a trecut de Senat, dar a fost eliminată la Camera Deputaților care era forul decizional.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *