Florin Cîţu face în ciudă social-democraţilor. Vrea să transforme în sărbătoare naţională una din cele mai sumbre zile din istoria PSD

Împreună cu colega sa de partid, Iuliana Scântei, premierul Florin Cîțu a inițiat un proiect de lege prin care ar urma să fie instituită o Zi Națională a Alegătorului, ca o modalitate de promovare a participării cetățenilor la procesele electorale.

ADVERTISEMENT

Numai că data fixată pentru această zi pare a fi aleasă cu intenția de a-i scoate din sărite pe social-democrați. Astfel, alegătorul român ar urma să fie celebrat pe 26 mai, în amintirea zilei când, în 2019, PSD a pierdut alegerile europarlamentare, iar cetățenii veniți la vot au votat „pentru” la referendumul pe justiție inițiat de către președintele Klaus Iohannis.

Tentativa premierului de a-i enerva pe cei din PSD a început însă prost pentru că proiectul de lege a fost afișat pe site-ul Senatului cu o expunere de motive incompletă, aceasta având paginile scanate parțial, lipsind câteva rânduri pe unele pagini. Astfel, chiar motivul principal al instituirii Zilei Alegătorului rămâne enigmatic întrucât textul se întrerupe la pasajul esențial.

Proiectul lui Cîțu, publicat într-o formă neglijentă

Acesta este singurul proiect de lege la care Florin Cîțu figurează ca inițiator în acastă legislatură, lucru explicabil în contextul în care Cîțu ocupă și funcția de prim-ministru. Proiectul elaborat împreună cu Iulia Scântei a primit semnăturile de susținere a altor 54 de parlamentari PNL și ai minorităților naționale. De pe listă lipsește însă semnătura președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, competitorul lui Cîțu la funcția de președinte al PNL.

ADVERTISEMENT

Cultura politică joacă un rol semnificativ în problema neparticipării tinerilor la vot, întrucât tinerii nu sunt suficienți de pregătiți și informați despre mecanismul alegerilor și despre importanța exercitării dreptului la vot”, se arată în expunerea de motive.

Trecerea de pe prima pagină a expunerii pe a doua pagină se face într-un mod nefiresc. „Tinerii trebuie să fie pregătiți în familie, în școală și în societate pentru a-”, este ultimul rând de pe prima pagină, iar pagina a doua începe cu un tabel cu prezența la alegeri, și el scanat doar parțial, astfel încât nu ne lămurim pentru ce ar trebui să fie pregătiți tinerii, în opinia șefului Guvernului

Cîțu și Scântei nu ne explică nici de ce tocmai 26 mai a fost aleasă ca Ziua Alegătorului, pentru că partea de jos a paginii nu a fost scanată complet înainte de a fi postată pe site-ul Senatului astfel că textul este în mod evident lacunar la trecerea de pe o pagină pe alta.

ADVERTISEMENT

O participare crescută a tinerilor cu vârsta între 18 și 25 de ani s-a înregistrat la referendumul pentru Justiție declanșat de președintele României și organizat în data de 26 mai 2019, când alegătorii români au fost chemați concomitent cu (…) au votat în ciuda condițiilor nefavorabile considerăm că această zi ar trebui să fie marcată ca Ziua Națională a Alegătorului”, se arată în documentul citat.

O lege care să le amintească PSD de înfrângere

Actualii guvernanți au motive să se gândească cu oarecare satisfacție la ziua de 26 mai 2019 când PNL a învins PSD la europarlamentare, 27% din voturi față  de 22,5%, social-democrații fiind la un pas să devină abia a treia forță politică a țării, cu USR-PLUS care a obținut atunci 22,3% din voturi. Tot în acea zi, electoratul a răspuns afirmativ în proporție de aproximativ 86% la întrebările puse de președinte la referendum: „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” și „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

La numai o zi după această dublă înfrângere pentru PSD, o altă năpastă s-a abătut asupra social-democraților, Liviu Dragnea fiind condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. Astfel, Dragnea a devenit primul președinte de partid aflat la guvernare care intră la închisoare din această poziție. În plus, la acea vreme, Dragnea era și președinte al Camerei Deputaților, însă a trebuit să renunțe la biroul luxos de la Palatul Parlamentului pentru o celulă de penitenciar.

Și nu numai acest lucru ar putea fi invocat de către PSD împotriva acestei legi. Dacă PNL evocă prezența mare la vot, același lucru ar putea să-l facă și social-democrații care au avut cel mai mare succes electoral la primele alegeri libere de după 1989, pe 20 mai 1990 când prezența la urne a fost de 86%. De asemenea, pot invoca în sprijinul lor și datele de la referendumurile anterioare. La referendumul din 29 iulie 2012 privind demiterea președintelui Traian Băsescu, când 87,5% din cei 46,2% români cu drept de vot care au venit la urne au votat pentru demitere.

ADVERTISEMENT

La referendumul convocat de Klaus Iohannis în 2019, s-au prezentat doar 43% dintre cetățenii cu drept de vot. Referendumul din 2012 nu a fost validat pentru că trebuiau ca 50% plus 1 dintre cetățeni să voteze în favoarea demiterii lui Băsescu, însă referendumul lui Iohannis a obținut validarea pentru că, între timp, condițiile validării s-au schimbat: cel puțin 30% dintre cei cu drept de vot trebuie să vină la urne și 25% dintre ei trebuie să voteze favorabil.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *