Câți bani pierde anual România din tăierile ilegale de pădure! Cifrele uriaşe care au ajuns pe masa UE

Așa cum era de așteptat, în PNRR au fost incluse și pădurile, domeniu pentru care autoritățile de la București se laudă cu modificări importante în următorii ani. De altfel, Guvernul Cîțu a transmis la Bruxelles că speră ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență să demareze și cel mai mare program de împădurire.

ADVERTISEMENT

Mai mult de atât, banii de la UE vor fi folosiți și pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri urmând ca toată masa lemnoasă să fie monitorizată digital. De asemenea, guvernanții au transmis că Romsilva va fi reformată și va munci strict pentru menținerea pădurilor României.

Câți bani pierde anual România prin tăierile ilegale de pădure!

Concret, România s-a angajat să planteze 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. La final, când se va trage linie, vor exista perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și vor fi refăcute perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști.

De altfel, România înregistrează întârzieri în ceea ce privește măsurile de adaptare la schimbările climatice, iar corelarea dezvoltării economice cu protejarea mediului reprezintă încă o provocare majoră.

ADVERTISEMENT

Tăierile ilegale de arbori reprezintă o problemă recurentă semnificativă, care duce la diminuarea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon de către păduri și la pierderea semnificativă a biodiversității. Totodată, România a semnalat decalaje importante în atingerea obiectivelor comunitare în ceea ce privește menținerea biodiversității, refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic.

Conform Raportului de țară, exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an. Da, citiți cât se poate de bine. Vorbim despre 6 miliarde de euro pe care statul român îi pierde în fiecare an.

Între timp, efectul asupra mediului generat de exploatările din România se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că zonele forestiere și suprafețele împădurite din țara noastră au o capacitate de absorbție a CO2 de 6 % din totalul acestora la nivelul UE.

ADVERTISEMENT

Ce reforme au fost propuse Bruxelles-ului pentru pădurile românești

Interesant este că, în prezent, există o discordanță majoră între gradul actual de acoperire a teritoriului României cu păduri (29%) și procentul optim de împădurire (40%) stabilit prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (1999) și susținută de Academia Română în anul 2016

Drept pentru care, pe masa Comisiei Europene a ajuns un proiect care presupune două reforme și șapte tipuri principale de investiții. Bugetul propus ar fi de  1,37 miliarde euro. În primul rând, spun autoritățile de la Palatul Victoria, este nevoie de o reformă a sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente

După aceea se trece la reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. Astfel, pe lângă cele 45.000 de noi hectare de pădure, va avea loc și o actualizare a planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate, dar se vor obține și 10.000 hectare suprafață de refăcută/regenerată natural de pădure afectată de incendii forestiere și diferite alte fenomene și 2900 habitate de pajiști reconstruite ecologic.

De asemenea, sunt propuse modificări legislative ale Codului Silvic, ale reglementărilor privind împădurirea terenurile agricole degradate, coroborat cu menținerea biodiversității, refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic. Promovarea gestionării durabile a pădurilor și împădurirea, sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o stare bună a habitatelor și a speciilor și pentru a consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.

ADVERTISEMENT

Reformele și investițiile sunt susținute de baze de date digitale privind inventarierea perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate și a suprafețelor cu noi păduri, precum și de măsurile privind îmbunătățirea activității Romsilva.

Ce investiții vor fi făcute în păduri

Autoritățile de la București au transmis că vor avea loc mai multe tipuri de investiții. Astfel, vor fi alocați bani serioși în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv păduri urbane. De asemenea, investiții în refacerea și regenerarea naturală a unor ecosisteme forestiere degradate, inclusiv habitate forestiere incluse în rețeaua Natura 2000

Investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților, investiții în tehnologii moderne de extragere a lemnului afectat de factori destabilizatori și, nu în ultimulrând, investiții în sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene.

ADVERTISEMENT

Cum vor guvernanții să apere pădurile țării de tăierile ilegale

În ceea ce privește combaterea tăierilor ilegale, autoritățile de la București spun că sistemul actual de control s-a dovedit ineficient, deși s-au făcut și continuă să se facă investiții în arhitectura Sistemul de Urmărire a Materialelor lemnoase (SUMAL).

De asemenea, implementarea Regulamentului European privind Lemnul (EU Timber Regulation) este departe de a fi satisfăcătoare, ceea ce rezultă și din dosarul de infringement deschis de către Comisia Europeană pe acest subiect.

Astfel, pe lângă actualizarea permanentă a sistemului de trasabilitate a lemnului din România (SUMAL 2.0), este necesară o abordare integrată a principalelor cauze care determină un nivel crescut al tăierilor ilegale, ceea ce presupune intervenții în reconfigurarea întregului sistem de control al activităților ilegale din păduri, pornind de la modificarea legislației aferente, îmbunătățirea performanței Gărzilor forestiere, concentrarea controlului la prima punere pe piață a lemnului și în zone de risc determinate pe criterii obiective și transparente, modernizarea sistemului de valorificare a masei lemnoase, transparentizarea activității de control, asigurarea necesarului foarte mare de lemn de foc pentru comunitățile dependente de această sursă de energie, pe căi legale.

ADVERTISEMENT

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *