Schimbări de proporții la Legea pensiilor: o nouă formulă de calcul și de indexare. Măsurile preconizate de Guvern pentru următorii ani

Planul Național de Redresare și Reziliență, publicat miercuri de către Ministerul Fondurilor Europene, conține liniile directoare ale reformei sistemului de pensii care va fi realizată în următorii ani, care are ca scop asigurarea sustenabilității sistemului și eliminarea inechităților.

ADVERTISEMENT

În PNRR se spune că obiectivul este ca ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile să nu crească, indexarea lor urmând să fie făcută în funcție de creșterea economică preconizată.

Viitoarea formulă de calcul nu va mai ține seama de anul nașterii fiecărui beneficiari și nici de anul pensionării, ci va fi un sistem bazat pe puncte, în care vor fi  luate în calcul toate contribuțiile făcute de-a lungul anilor de cei care au  muncit.

Pensiile mici vor crește mai mult

În Plan se spune că  pe viitor cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici astfel încât tuturor pensionarilor să le fie asigurată posibilitatea unui trai decent.

ADVERTISEMENT

Chiar dacă se așteaptă că nivelul pensiei medii va crește, ținând cont de creșterea economică a României în următorii ani, cheltuielile totale cu pensiile nu vor crește ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat”, se arată în documentul citat.

Viitoarea formulă de calcul a pensiei va fi aplicată pentru toți beneficiarii astfel încât să se fie evitate pe viitor situațiile în care persoane care au muncit în aceleați condiții au pensii diferite. În plus, vor fi  stinse și miile de litigii generate până acum de aceste inechități.

Principalele modificări la Legea pensiilor

Elementele după care se va face reformarea sistemului public de pensii în următorii ani sunt:

ADVERTISEMENT

– „O formulă nouă de calcul a pensiei bazată pe numărul total de puncte realizat de titular având în vedere principiul contributivității astfel încât cuantumul pensiei să țină cont integral de contribuțiile de asigurări sociale plătite fără să mai intervină alți factori în stabilirea acestuia.
– valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.
– stimularea continuării vieții active a celor care au împlinit vârsta de pensionare în vederea echilibrării bugetului asigurărilor sociale, reducând astfel creșterea numărului de pensionari concomitent cu creșterea numărului celor care contribuie.
– contractul de asigurare cu privire la cumpărarea de vechime oferind posibilitatea celor ce nu îndeplinesc condițiile de pensionare (stagiu minim de cotizare de 15 ani) să-și achiziționeze diferența de stagiu necesară obținerii unei pensii, evitând astfel rămânerea fără niciun venit la momentul atingerii vârstei de pensionare.
– stagiul complet de cotizare nu va mai fi utilizat în noua formulă de calcul, acesta va avea un rol determinant doar în stabilirea eligibilității condițiilor categoriei de pensie, fără impact în noua formula de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei.
– modificarea categoriei de pensie anticipată.
– digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii”.

Algoritm fix de majorare a pensiilor

Totodată, este stabilit și un mecanism de indexare a pensiilor care să rămână fix, fără să mai fie schimbat și fără să se recurgă la majorări în afara celor anuale. Astfel, mecanismul de indexare va fi format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie.

În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional în această privință, astfel cum vor rezulta în faza elaborării propunerii de politică publică”,  se spune în documentul citat.

Există totuși posibilitatea ca formula finală de indexare să fie alta decât cea enunțată în document, decizia urmând să fie luată odată cu elaborarea proiectului viitoarei legi a pensiilor.

ADVERTISEMENT

De asemenea, Guvernul vrea să creeze un cadru legal care să le permite angajaților să muncească și după împlinirea vârstei de 65 de ani, dacă doresc acest lucru, urmând ca ulterior să primească pensii mai mari decât cele de care ar beneficia dacă s-ar retrage la vârsta standard.

Pentru stimularea rămânerii în activitate, după vârsta standard de pensionare, se va propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani”, se arată în PNNR.

În momentul de față, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.

ADVERTISEMENT

Viitoarea lege va menține stagiile de cotizare la fondul de pensii, așa cum sunt ele stabilite acum:  stagiul minim de cotizare de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați și stagiul complet de cotizare de 35 de ani.

Va fi stabilit un nivel al pensiei minim în funcție de salariul minim

În schimb, se va renunțat la indicele de corecție întrucât acesta a contribuit la adâncirea inechităților din sistem, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creșterea copiilor, vor fi păstrate și
valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta și invaliditate.

Noua lege a pensiilor va prevedea plata unei pensii minime, pentru persoanele care au cel puțin 15 ani de vechime în muncă, iar valoarea acesteia va fi raportată la salariul minim brut pe economie.

ADVERTISEMENT

În ce  privește pensiile speciale, guvernanții intenționează să tranșeze această chestiune abia în trimestrul IV al anului viitor, soluția acestei probleme trebuind să țină seama și de jurisprudența Curții Constituționale în această chestiune.

Textul complet al Planului Național de Redresare și Reziliență poate fi consultat AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *